CONSIDER'A, cons'ider, vb. I. 1. Tranz. si refl. A (se) privi, a (se) socoti (ca...) ◊ Expr. (Tranz.) considerând că...= având în vedere că... ♦ Tranz. A cinsti, a stima. 2. Tranz. A analiza, a studia, a cerceta. - Din fr. consid'erer, lat. considerare.
Sursă : DEX'98 (52736)  - Zavaidoc

CONSIDER'A vb. v. analiza, cerceta, examina, investiga, studia, urmări.
Sursă : Sinonime (178763)  - siveco

CONSIDER'A vb. 1. a aprecia, a chibzui, a crede, a găsi, a gândi, a judeca, a opina, a socoti, (pop.) a chiti, a cugeta, (înv.) a cunoaste, a număra. (Eu ~ că asa trebuie să facem.) 2. a crede, a găsi, a socoti, a vedea. (Această circumstanţă o ~ de bun augur.) 3. a socoti, (rar) a proclama, (înv.) a prochema, a proclamarisi. (Esop a ~ limba un mare rău.) 4. a socoti, (fig.) a taxa. (Îl ~ drept mincinos.) 5. a se crede, a se închipui, a se socoti, a se vedea, (pop.) a se ţine. (Se ~ inteligent.) 6. v. aprecia.
Sursă : Sinonime (178762)  - siveco

consider'a vb., ind. prez. 1 sg. cons'ider, 3 sg. si pl. cons'ideră
Sursă : DOR (234814)  - siveco

A CONSIDER'A cons'ider tranz. 1) (de obicei, urmat de o propoziţie complementară) A găsi de cuviinţă; a gândi; a crede; a socoti. ◊ Considerând că... având în vedere că... 2) A aprecia printr-o judecată; a socoti; a crede. Considerăm acest fapt drept o încălcare flagrantă a legii. 3) (persoane) A desemna printr-un calificativ, de obicei depreciativ; a califica; a numi; a face; a taxa; a eticheta. 4) (persoane) A trata cu consideraţie; a preţui; a aprecia. 5) A supune unei analize; a analiza; a cerceta; a studia; a investiga. /<fr. consid'erer, lat. considerare
Sursă : NODEX (329222)  - siveco